1. Soiul de struguri oferă punctul de plecare

Fiecare soi are anumite caracteristici genetice și o serie de particularități privind aciditatea, taninurile, aromele și modul în care se comportă în diferite climate.

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon este cunoscut pentru nivelul ridicat de taninuri, aciditate și capacitatea de a produce vinuri cu structură. În profilul aromatic pot apărea coacăze negre, fructe de pădure, note vegetale și, după maturare, accente de cedru, tutun sau condimente.

În oferta TopDrinks, Recaș Selene Cabernet Sauvignon oferă un exemplu prin care acest soi poate fi explorat.

Merlot

Merlot tinde să ofere o textură mai rotundă și un profil dominat frecvent de prune și alte fructe roșii sau negre. Este folosit atât singur, cât și în cupaje.

Bravoure Cabernet – Merlot – Rară Neagră, disponibil la TopDrinks, arată și o altă latură importantă a vinificației: cupajul. Vinificatorul poate combina soiuri diferite pentru a obține un anumit echilibru între aromă, structură, aciditate și tanin.

Pinot Noir

Pinot Noir are pielița relativ subțire și produce, în general, vinuri cu o culoare mai puțin intensă decât Cabernet Sauvignon și cu taninuri mai fine. Cireșele, zmeura și căpșunile se numără printre aromele frecvent asociate soiului.

La TopDrinks, îl poți descoperi prin Jelna Pinot Noir.

Chardonnay

Chardonnay este unul dintre cele mai versatile soiuri albe. Stilul său se schimbă considerabil în funcție de climă și de tehnicile folosite în cramă.

Un Chardonnay fermentat sau maturat în lemn poate dezvolta note de vanilie, toast sau unt, în timp ce unul vinificat în recipiente neutre poate pune mai mult accent pe fruct și prospețime.

În selecția TopDrinks se regăsește ISSA Chardonnay, un exemplu pentru cei care vor să exploreze soiul.

Sauvignon Blanc

Sauvignon Blanc este cunoscut în special pentru aciditatea pronunțată și profilul aromatic intens, care poate merge de la citrice și fructe tropicale până la ierburi și note vegetale.

Jelna Sauvignon Blanc Dealu Negru este una dintre variantele disponibile la TopDrinks.

2. Clima schimbă expresia aceluiași soi

Temperatura și durata sezonului de vegetație influențează procesul de coacere.

În climatele mai răcoroase, strugurii tind să păstreze mai multă aciditate, iar profilul aromatic poate merge către fructe mai proaspete. În zonele mai calde, coacerea poate conduce către fructe mai mature și niveluri mai ridicate de zahăr în momentul recoltării.

De aceea, simpla mențiune „Chardonnay” sau „Cabernet Sauvignon” pe etichetă nu spune întreaga poveste.

3. Solul contează, dar nu „intră” pur și simplu în gustul vinului

Expresia „gust de sol” poate induce în eroare. Relația dintre sol și vin este mult mai complexă.

Compoziția și structura solului influențează drenajul, disponibilitatea apei și a nutrienților și dezvoltarea viței-de-vie. Toate acestea pot afecta modul în care strugurii se maturizează.

Alături de climă, relief, expunere și intervenția umană, solul face parte din ceea ce lumea vinului numește frecvent terroir.

4. De ce vinul roșu are taninuri mai evidente?

În vinificația roșie, mustul rămâne în contact cu pielițele și celelalte părți solide ale strugurilor, de unde vinul își extrage treptat culoarea, aromele și structura.

În cazul vinurilor albe, acest contact este, de regulă, redus sau evitat, pentru a păstra prospețimea și delicatețea profilului aromatic.

Rosé-ul urmează o cale intermediară: pielițele strugurilor roșii rămân în contact cu mustul doar pentru o perioadă limitată, suficientă pentru a obține nuanța și profilul dorite.

5. Lemnul nu este folosit doar pentru „aromă de butoi”

Maturarea în recipiente din lemn poate influența atât aroma, cât și textura vinului. Tipul stejarului, dimensiunea recipientului, vechimea butoiului și durata maturării schimbă rezultatul.

În anumite situații pot apărea arome de vanilie, condimente, fum sau toast, însă rolul maturării poate fi și unul structural.

6. „Appassimento” spune ceva despre metodă

Termenul italian appassimento se referă la folosirea strugurilor care au trecut printr-un proces de uscare înainte de vinificare. Pierderea unei părți din apă determină concentrarea compușilor din boabe și poate conduce la vinuri cu un profil mai amplu și mai concentrat.

În selecția TopDrinks apare Collefrisio Appassimento, un exemplu relevant pentru cei care vor să compare această abordare cu un vin obținut printr-o vinificație convențională.

7. Originea poate spune la fel de multe ca soiul

Un exemplu relevant este Abruzzo. Regiunea se află între Marea Adriatică și masivele Gran Sasso și Majella, iar diferențele de temperatură dintre zi și noapte și circulația aerului contribuie la condițiile viticole locale.

Regiunea este asociată puternic cu Montepulciano d’Abruzzo, dar și cu soiuri albe autohtone precum Pecorino și Passerina.

De aceea, atunci când alegi un vin, merită să privești eticheta dincolo de numele soiului: țara, regiunea, denumirea de origine, producătorul și metoda de vinificație completează informația.

Concluzie

Vinul este rezultatul unei succesiuni de alegeri și condiții: soi, climă, sol, momentul recoltării, fermentație și maturare. Cu cât înțelegi mai bine aceste elemente, cu atât devine mai ușor să identifici stilurile pe care le preferi.

Selecția TopDrinks poate fi explorată tocmai din această perspectivă: compară soiuri, regiuni și metode diferite și observă cum se schimbă profilul fiecărui vin.